[language-switcher]

Microfilms

Fondul de manuscrise românești păstrate la Biblioteca Academiei însumează aproape 6000 de volume și conține în primul rând texte ale literaturii române vechi. 

Microfilms

Fondul de manuscrise românești păstrate la Biblioteca Academiei însumează aproape 6000 de volume și conține în primul rând texte ale literaturii române vechi. 

Din punct de vedere al vechimii, manuscrisele se înscriu în perioada secolelor XVII-XX, iar din punct de vedere al conținutului, reprezintă cărți liturgice, patristice sau eshatologice, calendare, bucoavne, cântece de stea sau pilde filosofice, dar și manuscrise ale operelor scriitorilor români, clasici ai literaturii noastre, de la premoderni la contemporani.

Cel mai vechi manuscris românesc din colecțiile Bibliotecii Academiei Române este Psaltirea Scheiană, din a doua jumătate a secolului al XVI-lea.

Texte ale literaturii române vechi

Cea mai mare parte din manuscrisele românești vechi o reprezintă cele cu conținut religios. Se disting în componența fondului de manuscrise românești cărți ale Vechiului și Noului Testament (incluzând și traducerile sau comentariile pe marginea lor), cărți liturgice, cărți de omiletică, de literatură dogmatică și de polemică religioasă, cărți de drept canonic (incluzând și toată literatura juridică difuzată în spațiul românesc), literatură patristică.

Codicele Voronețean, Psaltirea Scheiană, Psaltirea Voronețeană, traduceri după originale slavone ale textelor Noului și Vechiului Testamentdatând de la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, sunt cele mai vechi texte în limba română. Ele sunt prezente în colecția de manuscrise a Bibliotecii alături de copii ulterioare ale textului Psaltirii, în foarte mare număr. Alături de acestea se află manuscrisul Psaltirii în versuri a Mitropolitului Dosoftei și multele cântece de stea, extrase din versurile sale. În colecția de manuscrise se păstrează o singură Biblie integrală, manuscris datat aproximativ 1660-1675, a cărui traducere este atribuită spătarului Milescu.

Cărțile liturgice, precum Liturghierul, Molitvenicul, Ceaslovul și Octoihul, sunt întâlnite în zeci de copii, complete sau fragmentare. Remarcabil, de asemenea, este Slujebnicul Arhieresc al Mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei, cu text în slavonă, română și greacă.

Legate de cărțile liturgice, Psaltichiile, adică manuscrisele de muzică bisericească, se întâlnesc atât ca texte originale (prima traducere în limba română datează din anul 1713), cât și în copii după psaltichii grecești.

Citește mai mult

Distribuie

error: Conținutul este protejat !!