Caută
Close this search box.
[language-switcher]
Caută
Close this search box.

Foi volante

Colecția este alcătuită din fondul foilor volante vechi reprezentate de acte administrative din perioada 1642-1866 și din fondul tipăriturile moderne fără statut de publicație periodică.

Foi volante

Foile volante formează o categorie de documente efemere, recognoscibile în multitudinea şi diversitatea documentelor ce alcătuiesc patrimoniul Bibliotecii Academiei Române. Fondul special de foi volante din cadrul Bibliotecii însumează aproximativ 380.000 de unităţi bibliografice, în majoritate exemplare unicat, dintre care Foi volante vechi (1642-1866), grupate în 13 mape, şi Foi volante datate după 1866, păstrate în 84 de mape, reprezentând unul dintre cele mai importante fonduri din România.
Foi volante

Prima donaţie de foi volante, datată 28 august 1878, a fost făcută de D. A. Sturdza, care a dăruit instituției 16 foi volante vechi alături de o colecţie impresionantă  de stampe, portrete de domnitori români şi hărți geografice.

Numărul redus de pagini care compun o foaie volantă – multe dintre acestea având o singură filă – creează, la prima vedere, impresia înşelătoare a unor documente de însemnătate secundară, cu atât mai mult cu cât mare parte dintre ele sunt deţinătoare de informaţie efemeră, deci aparent puţin importantă pe termen lung. Totuşi, înainte de apariţia publicaţiilor cu caracter periodic, foile volante erau singurul mijloc rapid şi eficient de răspândire a noutăţilor în spaţiul public, fiind transmise din mână în mână sau lipite pe ziduri. Multe dintre acestea au fost tipărite pe suport de hârtie, dar şi pe pânză şi mătase, ceea ce a făcut ca ele să treacă cu bine bariera timpului şi să reprezinte şi astăzi oglinda vremurilor de mult apuse.

Citește mai mult

Din perspectiva conţinutului, foile volante au un caracter enciclopedic, abordând o largă arie de subiecte din varii domenii. În colecţiile Bibliotecii Academiei există foi volante cu caracter istoric cuprizând înştiinţări de interes public, apeluri şi manifeste, relatări de război; foi volante cu conţinut administrativ, cu subiect sanitar, militar, juridic; foi volante cu conţinut cultural-educativ şi privind viaţa artistică. Ele oglindesc societatea românească de-a lungul vremii, cu orânduirile, tradiţiile, imperfecţiunile, pasiunile, virtuţile şi slăbiciunile ei.

Organizarea foilor volante, începută de bibliotecarul Al. T. Dumitrescu în 1900, s-a făcut iniţial pe 13 secțiuni, corespunzătoare contextului geografic şi istoric în care se găseau românii înaintea Primului Război Mondial. Şase dintre aceste secțiuni se refereau la provinciile istorice românești, iar o alta, la românii din afara acestor provincii.

  1. Țara Românească (1714-1859)
  2. Moldova (1642-1859)
  3. Principatele Unite (1859-1866)
  4. Românii din Ungaria și Transilvania (1778-1882)
  5. Românii din Bucovina
  6. Românii din Basarabia
  7. Români stabiliți în străinătate
  8. Austria și Ungaria (acte cu referire la Pricipatele Române, din perioada 1788-1854)
  9. Rusia (acte cu referire la Țările Române, din perioada 1769-1877)
  10. Turcia (acte cu referire la Țările Române, din perioada 1848, 1853-1854)
  11. Patriarhii greci din Orient (cărți de iertarea păcatelor)
  12. Bărbați streini favorabil cauzei române
  13. Streini (evrei, armeni etc.)

Ordonarea pe secțiuni a continuat cu o addenda la catalogul tipărit în 1912, astfel că în prezent sunt 35 de secțiuni, ultimele foi volante cuprinse în această listă datând din anul 1953.

Impactul foilor volante asupra universului intelectual al oamenilor a fost real şi, dincolo de mesajul civic, bisericesc, scolastic, culturalizator, cei care au trecut pragul Bibliotecii şi s-au aplecat asupra lor, au regăsit primele texte tipărite, fie că era vorba despre literatura juridică, administrativă şi politică a vremii, fie de creaţii literare propriu-zise.

Distribuie

error: Content is protected !!