Gustave Flaubert (n.12 decembrie 1821, Rouen, Franţa – d. 8 mai 1880, Croisset) a fost un scriitor francez.

Prozator de primă mărime din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Gustave Flaubert a marcat literatura franceză prin profunzimea analizelor sale psihologice, prin preocuparea sa pentru realism, privirea sa lucidă asupra comportamentului indivizilor şi a societăţii precum şi prin forţa stilului său în marile romane precum Domana Bovary (1857), Salammbo (1862) şi Educaţie sentimentală (1870).

În acelaşi timp contestat (din motive morale) şi admirat la vremea sa (pentru forţa sa literară), el apare astăzi ca fiind unul dintre cei mai mari romancieri ai secolului său, în special pentru Doamna Bovary, roman care fondează bovarismul, apoi pentru Educaţia Sentimentală; el se plasează între romanul psihologic (Stendhal) şi curentul naturalist (Zola, Maupassant care l-au luat pe Flaubert drept model). Foarte marcat de opera lui Honoré de Balzac (Doamna Bovary s-a inspirat din Femeia de treizeci de ani), Flaubert se înscrie pe linia romanului realist. Este de asemenea foarte preocupat de estetism, de unde şi îndelunga sa muncă de elaborare pentru fiecare operă.