[language-switcher]

Corespondenţă

Colecția de corespondență a Bibliotecii Academiei Române cuprinde peste 500.000 de piese, organizate pe fonduri ale personalităților culturii, științei și vieții publice românești și străine.

Corespondenţă

Colecția de corespondență a Departamentului Manuscrise – Carte rară este alcătuită din scrisori, cărți poștale, telegrame, telegrame cifrate etc. și cuprinde aproximativ 500.000 unități bibliografice. Organizată în fonduri ale personalităților istorice, științifice și culturale, constituie un adevărat tezaur documentar, încă neepuizat de cercetările mai vechi sau mai noi.

Donații și achiziții importante de piese de corespondență s-au realizat încă din primii ani de existență ai Bibliotecii Academiei Române; astfel, aceasta deține aproape întreg materialul documentar legat de Revoluția de la 1848 din Țara Românească, datorat scrisorilor autografe ale lui Nicolae Bălcescu, donate de Ion Ghica, în anii 1877 și 1888, și scrisorilor lui Ion Heliade Rădulescu, iar, odată cu achiziționarea corespondenței lui Vasile Alecsandri, au fost disponibile informațiile referitoare la Revoluția de la 1848 din Moldova; în anul 1906, Dimitrie Anghel dona peste 80 de scrisori referitoare la Revoluția lui Tudor Vladimirescu din anul 1821. Evenimentele importante din istoria națională sunt reflectate în fondurile de corespondență, iar intenția ctitorilor Academiei Române de a constitui un fond documentar referitor la istoria Țărilor Române, în care corespondența făcea parte integrantă, era, în mare parte, realizată.

În ședința din 25 ianuarie 1902 a Academiei Române, Titu Maiorescu depunea, alături de manuscrisele Eminescu și câteva zeci de scrisori autografe ale poetului, iar la 9 ianuarie 1904, oferea un lot considerabil de corespondență Vasile Alecsandri. Din Bucovina istorică, Eudoxiu Hurmuzachi junior dona, în anul 1907, un număr apreciabil de scrisori primite de la Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri și Dimitrie Bolintineanu. Nume importante ale culturii române, printre care amintim pe George Barițiu, Alexandru Odobescu, Iacob Negruzzi lăsau moștenire Academiei Române, alături de bibliotecile personale, documente de familie, arhiva și corespondența lor.

Fondurile de corespondență ale istoricilor (Alexandru Odobescu, Vasile Pârvan, Grigore Tocilescu, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Dimitrie Onciul ș.a.), ale scriitorilor (Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Iacob Negruzzi ș.a.), dar și ale Regelui Carol I și Reginei Carmen Sylva constituie un izvor esențial și inepuizabil de informații puse la dispoziția cercetătorilor.

Citește mai mult

Distribuie

error: Conținutul este protejat !!