Colecţia conţine şi spiţe de neam, adevărate comori pentru genealogie, referitoare la familiile: Olănescu, Sturdza, Brâncoveanu, Rosetti, Mustaţă, şi Balş, precum cel datat 1813 decembrie 30, scris pe suport din pergament, cu cerneluri colorate, frontispicii bogat ornate, validat cu pecete atârnată de la domnul Moldovei, Scarlat Callimachi, conservat în capsulă metalică, aurită (Sul 93 Fig. 2).

Documentele sunt importante atât pentru istoria românească, cât și pentru cea universală. De exemplu, hrisovul lui Constantin Moruzi, domnul Moldovei, prin care acesta întăreşte danii şi ajutoare unor şcoli şi mănăstiri din Orient, datat 1782 iulie 18, pune în lumina contribuția românească la ajutorarea creștinilor din Imperiul Otoman. Actul, scris pe hârtie cu tuş negru şi iniţiale în aur, este validat cu sigiliu domnesc, oval, în chinovar. De asemenea, hrisovul lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, prin care dăruieşte Mănăstirii cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Râmnicu Sărat, moşia Buneşti, din jud. Râmnic, datat la 1700, iulie 4, Bucureşti, este scris pe pergament, cu cerneală neagră, roşie şi aurie, cu frontispiciu bogat ornat cu motive florale (Sul 194 Fig. 3).

Unele piese sunt valoroase nu doar prin conținut, ci și prin decorație, fiind împodobite cu numeroase și interesante miniaturi. În acest sens, spectaculos este si firmanul sultanului Mahmud al II-lea, datat 1821 aprilie 11, adresat Patriarhiei de la Constantinopol, privind situaţia clerului din Târnova, miniat cu motive florale şi vegetale în lichid de aur, roz şi verde, conservat în tub de carton (Sul 66 Fig. 4). Menţionăm şi actul emis pe pergament din vremea regelui Carol I al României reprezentând Omagiul adus de către patru artişti germani acestuia, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de domnie, datat 1821 mai 25, Munchen (Sul 204 Fig. 5), precum şi diploma prin care Francisc Iosif I, împăratul Austriei conferă regelui Carol I al României ordinul “Lâna de aur” (Sul 60 Fig. 6).

Informațiile despre istoria contemporană sunt frumos completate prin unele suluri păstrate la Cabinetul de Manuscrise-Carte Rară, scrise în franceză și adresate suveranilor României. De pildă, în 1920, președintele Republicii Franceze îi conferea regelui Ferdinand I medalia militară (Sul 61), iar Federația Cercetașilor polonezi îl invita pe Carol II (1931-1940) la festivitățile prilejuite cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înființarea societății (Sul 63). Tot în limba franceză, dar emisă la Viena, este și Diploma prin care Francisc Iosif I, împăratul Austriei, îi conferea regelui Carol I al României Ordinul Lâna de Aur (Sul 60).

Un sul deosebit ca text și miniatură este cel din 24 noiembrie 1869, Certificatul de căsătorie al regelui Carol I al României cu principesa Elisabeta de Wied. Actul, scris în limba română, este decorat cu chenar policrom și miniaturi referitoare la istoria românilor, cu portretele lui Decebal și Traian (Sul 79 Fig. 7).