[language-switcher]
Organizator: Biblioteca Academiei Române
27 noiembrie 2025, ora 11:00
„Ion Heliade Rădulescu”
Biblioteca Academiei Române găzduiește joi, 27 noiembrie 2025, lansarea lucrării „Arhitectura de interior în România. O istorie din prima jumătate a secolului XX”, amplu studiu, în trei volume, realizat de arhitecta Mariana Croitoru, conferențiar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București. Evenimentul va avea loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu”, începând cu ora 11, și este onorat de prezența prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director al Bibliotecii, care va rosti cuvântul de deschidere. Cartea va fi prezentată de arhitect dr. Sorin Vasilescu, profesor emerit la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, și de autoare.
Cele trei volume tratează evoluția arhitecturii de interior în România perioadei 1850-1950 și creează, cu rigoare și echilibru, o frescă secvențială a unui întreg veac de modernitate românească în acest domeniu. Autoarea a vrut și a reușit să (re)descopere și să înfățișeze arhitectura noastră de interior, cu dorința de a putea fi apreciată la adevărata ei valoare.
Stau la baza acestei lucrări demersuri documentare temeinice și minuțioase, în care principala sursă de informații o constituie arhivele, cele oficiale, cum sunt Arhivele Naționale, cele din primării sau din diferite muzee, dar și fondurile documentare conservate de moștenitori, în special în cazul proprietăților private sau naționalizate.
Cartea demonstrează că evoluția arhitecturii de interior din România este o înlănțuire logică a manifestării, succesive sau simultane, a unor curente mai mult sau mai puțin antagonice, care își găsesc justificarea atât în evoluția societății românești în ansamblul ei, cât și în conexiunea artelor din țara noastră cu viziunea artistică și culturală manifestată la nivelul întregii Europe.
Volumul I, intitulat „Estetism, academism francez”, și-a propus să recreeze atmosfera arhitecturii de interior din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe baza documentelor vremii, și să analizeze modificările stilistice suportate de interioarele analizate, în raport cu principiile academismului francez adoptat de către arhitecții români.
Volumul al II-lea tratează, cum arată și titlul său, „Arta 1900”, marcată de apariția stilului național. Volumul demonstrează că stilul neoromânesc care se impune acum găsește ca teren propice de manifestare locuințele de dimensiuni mai mici. Acestea sunt incompatibile cu denumirea de „palat”, care în accepția publicului de la începutul secolului XX presupunea un anumit grad de lux și o decorație abundentă, iar termenul utilizat cu precădere înainte de 1900 este parțial abandonat.
Volumul al III-lea, „Arhitectura interbelică” este dedicat unui perioade de maturitate a arhitecturii de interior, dominată și direcționată de specialiști reputați, formați în mari centre europene. Autoarea apreciază că această etapă artistică a condus la înscrierea arhitecturii românești „pe orbita raționalismului” și a permis evitarea „alunecării spre extreme”. În mod inevitabil, volumul consacră spații generoase unei galerii selecte a arhitecților români, între care o figură majoră este arhitectul Duiliu Marcu, membru titular al Academiei Române și autor al planurilor pentru sediul interbelic al Bibliotecii Academiei Române, situată în epocă între cele mai frumoase zece edificii bucureștene și între cele mai moderne biblioteci din Europa.
Conf. univ. dr. arh. Mariana Croitoru
Este absolventă a Institutului de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (1985) și doctor în arhitectură (2012) cu o teză susținută la aceeași universitate. Este membru al Uniunii Arhitecților din România (din 1985) și al Ordinului Arhitecților din România (din 2001) și cadru didactic universitar (din 2006). A fost colaborator și șef de proiect la Institutul „Carpați Proiect” din București (1987-2006), unde a participat la elaborarea unor lucrări complexe precum Palatul Parlamentului, Casa Academiei, Biblioteca Națională.
A participat la proiecte culturale ale Uniunii Arhitecților din România (Dicționar al arhitecturii românești moderne (sec. XIX, XX, XXI). Literele A-C, fiind menționată la litera C; 2012) și ale 2012 (5 trasee culturale de arhitectură bucureșteană, cu două tururi ghidate și cu broșura de autor Traseu urban București. Arhitect Duiliu Marcu; 2013).
Este autor al expoziției de fotografie „Un veac de arhitectură bucureșteană (1850-1950)”, în cadrul manifestărilor „BUCUREȘTI 550” (2009) și al expoziției permanente „Arhitectul Duiliu Marcu”, în cadrul Muzeului de Artă al Orașului Calafat (localitatea natală a arhitectului), inaugurată cu ocazia manifestărilor „Zilele orașului Calafat” (mai 2015).
