[language-switcher]
Organizator: Biblioteca Academiei Române
10 aprilie 2025
Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu”
Este nevoie de mai multe ore de istorie în școli! Acesta a fost mesajul comun al participanților la foarte animata dezbatere pe această temă, organizată joi, 10 aprilie, de Biblioteca Academiei în parteneriat cu Academia Română. Academicieni, demnitari, specialiști, profesori și zeci de elevi de la colegiile bucureștene „Mihai Viteazul”, „Ion Barbu”, „Virgil Madgearu”, „Cantemir Vodă”, „Dante Alighieri”, „I.N.Socolescu” și Liceul Pedagogic Anastasia Popescu au vorbit despre rolul definitoriu al cunoașterii și înțelegerii trecutului în formarea ca indivizi și națiune și au cerut Ministerului Educației și Cercetării să nu accepte reducerea orelor săptămânale dedicate Istoriei românilor.
„O oră de Istorie pe săptămână este nu puțin, ci inacceptabil”, a subliniat directorul Bibliotecii Academiei, Prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și moderatorul dezbaterii. Istoria și Geografia României și Limba română sunt materii identitare, care ne definesc ca popor, și trebuie studiate temeinic, fiindcă o națiune care nu-și cunoaște rădăcinile este asemeni unei construcții cu temelia șubredă, incapabilă să reziste cutremurelor, a mai precizat vorbitorul.
Despre soliditate și stabilitate ar trebui să fie vorba și în Educație, a arătat Nicolae Noica, făcând o comparație elocventă între două perioade a câte 35 de ani din trecutul țării: între anii 1881-1916, au fost doar 10 miniștri ai Cultelor și Instrucțiunii Publice, toți mari personalități, de la Spiru Haret și Take Ionescu la Titu Maiorescu și I.G. Duca; iar între 1990-2025, au fost 31 de miniștri ai Învățământului, ceea ce explică în bună măsură situația în care a ajuns școala românească.
Citându-l pe Nicolae Iorga – „Un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii“ – Nicolae Noica i-a provocat pe tinerii prezenți să își cerceteze arborele genealogic și să participe la concursul pe care Asociația Prietenii Bibliotecii Academiei îl lansează, oferind trei premii consistente (5.000 de lei, 3.000 de lei și 2.000 de lei) primilor elevi care vor reuși să-și afle numele tuturor străbunicilor.
Istoria „înseamnă amintiri colective”, ea „cuprinde toată experiența de viață a omenirii”, a subliniat președintele Academiei Române, Acad. Ioan Aurel Pop, făcând o vibrantă pledoarie pentru alocarea în programa școlară a două ore săptămânal pentru Istorie. În opinia sa, împărtășită și de ceilalți profesori, „Disciplinele care au o oră pe săptămână nu sunt discipline serioase”.
Dar studierea Istoriei ar trebui făcută diacronic, în ordinea firească a curgerii timpului, și nu tematic, așa cum s-a încercat, pentru că Istoria se desfășoară în spațiu și în timp, pe comunități, și nu fragmentat, pe teme. Amintind că, înainte de 1990, Istoria cuprindea și noțiuni de constituționalism, civism, istoria artei, Acad. Ioan Aurel Pop a explicat că Istoria Comunismului, Educația civică și Istoria Holocaustului ar trebui acum înglobate în conținutul mai larg al Istoriei, și nu predate ca materii separate.
„Astăzi se vorbește tot mai puțin despre identitate și patriotism”, a mai spus președintele Academiei, întrebându-se „de ce ne este rușine să vorbim despre Istoria românilor sau despre Limba română”, găsind alte denumiri pentru aceste discipline. „Noi suntem maeștri în schimbarea numelor”, a adăugat vorbitorul, amintind de „formele fără fond” criticate de Titu Maiorescu.
La patriotism a făcut referire și Inspectorul de Istorie al Municipiului București, Mihai Manea, care a deplâns faptul că în ultimii 35 de ani, nu s-a mai vorbit despre patriotism. El a subliniat că elevii își iau informația istorică din trei surse: familia, rețelele sociale pline de falsuri și școala, iar rolul profesorului de Istorie este să le furnizeze metoda și instrumentele de înțelegere a fenomenelor, lăsându-i pe tineri să-și pună gândirea la contribuție.
Elevii Andrei Ristovschi, de la Liceul Pedagogic Anastasia Popescu, și Alexandru Ghețu, de la Colegiul „Mihai Viteazul”, ca și studentul Petre Darius, de la Facultatea de Istorie a Universității București, au insistat pe valorile pe care le transmite studiul Istoriei – libertate, democrație, justiție, solidaritate – și au afirmat că a cunoaște trecutul și a învăța din lecțiile lui reprezintă o formă de putere civică foarte necesară într-o lume în care falsurile și manipulările proliferează.
Secretarul de stat Sorin Ion a declarat că în acest moment se lucrează la planurile-cadru pentru liceu, care cuprind obiectele de studiu pentru fiecare clasă și numărul de ore aferente săptămânal fiecărei discipline, arătând că Ministerul Educației a fost și este deschis la propunerile Academiei și ale specialiștilor, iar ministrul Daniel David s-a pronunțat deja în favoarea păstrării numărului de ore dedicate Istoriei românilor.
La rândul său, fosta ministră a Învățământului, Ecaterina Andronescu, a vorbit despre „disciplinele sfinte” care sunt Limba română, Istoria și Geografia României, declarând că acestea nu trebuie să rămână cu mai puține ore în programă.
Concluzia unanimă a fost că importanța studierii temeinice a Istoriei, mai ales a celei naționale, este de netăgăduit. Mai mult decât cunoștințe, Istoria oferă valori, atitudini și competențe indispensabile omului modern.
Evenimentul a stârnit interes semnificativ în mass-media, fiind prezenți jurnaliști de la TVR, Prima TV, Trinitas TV, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Agerpres, Edupedu, Magazin istoric, Inquam Photos.
