[language-switcher]
Organizatori: Biblioteca Academiei Române, Muzeul Național al Literaturii Române
01 octombrie 2024, ora 11
Biblioteca Academiei Române, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, organizează, în perioada 30 septembrie – 18 octombrie 2024, expoziția „Dosoftei 400”. Vernisajul va avea loc marți, 1 octombrie, la ora 11, în sala „Theodor Pallady”.
În deschiderea expoziției vor vorbi acad. Ioan – Aurel Pop, președintele Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, director general al Bibliotecii Academiei Române și membru de onoare al Academiei Române, acad. Gheorghe Chivu, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române, arhimandrit dr. Policarp Gabriel Chițulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române.
Continuator al marilor cărturari Coresi şi Varlaam, care au militat pentru introducerea limbii române în biserică, prin traducerea şi tipărirea celor mai importante cărţi de cult, mitropolitul Moldovei, Dosoftei, a adus literaturii române o contribuţie însemnată prin opera sa principală, prima traducere românească în versuri a Psaltirii, „piatra de temelie” a poeziei româneşti. Este, totodată, şi prima versiune versificată din cultura ortodoxă răsăriteană.
Opţiunea pentru un text versificat poate fi explicată prin faptul că „Dosoftei a fost impresionat de poezia psalmilor citind originalul, nu o traducere modernă, şi gândul său a fost să-l tălmăcească în aşa fel încât să-l poată apropia pe cititorul român de vibraţia lor lirică cea mai autentică şi mai profundă, iar calea aleasă era aceea a unei traduceri literare versificate.” (Al. Andriescu)
Expoziţia prezintă câteva importante copii manuscrise ale Psaltirii versificate a lui Dosoftei, dintre care cea mai veche este manuscrisul 446 (cu însemnări autografe), de la sfârşitul secolului al XVII-lea, volum donat Academiei de D. A. Sturdza, la 8 septembrie 1877, iar cele mai târzii copii integrale sunt manuscrisele 133 şi 543, de secol XIX. Manuscrisul românesc 1365 conţine cea mai mare şi mai veche copie fragmentară, alte mici fragmente fiind incluse în miscelaneele 1735, 3518, 3570. Întreg acest corpus demonstrează larga răspândire a traducerii în versuri a lui Dosoftei şi persistenţa sa de-a lungul timpului în toate provinciile româneşti.
Selecţia include şi manuscrise conţinând două scurte fragmente din creaţiile originale ale mitropolitului, Domnii Ţărâi Moldovei (manuscris 4974, fragment), cea mai întinsă poezie a sa, o cronologie elogioasă a domnitorilor moldoveni, şi Stihuri la luminatul herb a Ţărâi Moldovei (manuscris 3456), reluate în toate tipăriturile sale.
Cărţile româneşti vechi expuse ilustrează, de asemenea, intensa activitate de traducător şi editor al textelor sacre liturgice fundamentale şi aportul major al lui Dosoftei la dezvoltarea limbii literare româneşti. Din seria tipăriturilor româneşti vechi sunt de menţionat Psaltirea în versuri şi Acatistul Născătoarei, apărute la Uniev în 1673, precum şi monumentala colecţie hagiografică Viaţa şi petrecerea svinţilor (1682 – 1686), Parimiile preste ani (1683), Molitvenicul de-nţăles (1681), Psaltirea de-nţăles (1680) şi Liturghierul (1679).
Expoziţia cuprinde şi tipărituri moderne, toate descriind personalitatea, activitatea şi dedicarea mitropolitului Dosoftei în slujba lui Dumnezeu şi a limbii literare române.
Muzeul Literaturii Române întregeşte expoziţia cu 15 piese, dintre care se remarcă: portretul Mitropolitului în facsimil, fila de titlu a Psaltirii în versuri, tot în facsimil, dar şi o frumoasă poezie dedicată de Ion Pillat înaltului ierarh.
Expoziţia poate fi vizitată de luni până vineri, în intervalul 9:30 – 13:30. Intrarea este liberă.