Periplul continuă cu desenele lui Barbu Iscovescu (il. 2) şi ale lui Ion Negulici, (il. 3) diverse portrete ale unor revoluţionari paşoptişti, acuarelele lui Costache Petrescu, cu binecunoscuta lucrare, care înfăţişează un grup de revoluţionari purtând drapelul, intitulată “Constituţia” (il. 4), lucrări devenite documente de o inestimabilă valoare pentru iconografia istorică a ţării.  

Carol Popp de Szathmari (1812-1887), binecunoscut publicului pentru aportul său ca pionier al artei fotografice, a avut o multitudine de preocupări, precum, pictura de şevalet, portretul, peisajul, compoziţiile istorice, litografia.

Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române posedă o vastă colecţie de desene ale artistului, ce întruneşte 1.550 de piese. Cu o tematică diversă ce acoperă toată creaţia artistului, de la schiţe sau acuarele realizate în călătoriile sale de documentare etnografică, unde a surprins atmosfera trepidantă şi colorată a târgurilor (il. 5), populate cu tipologiile specifice, portretele în creion și acuarelă a unor personalităţi oficiale (il. 6), la chipuri de războinici realizate în incursiunile sale prin Orient (il. 7), cât şi din vremea când cutreiera taberele militare adverse, capete de ţărani şi ţărănci (il. 8), lucrări vibrante și pline de autenticitate și spontaneitate.  

Theodor Aman (1831-1891) (il. 9) marele promotor al artei româneşti este reprezentat în colecţie cu un fond important de desene, în jur de 300 de piese, majoritatea în peniţă, lucrări cu particularităţi speciale, care ne arată o altă faţetă a artistului academist. Multe dintre ele reprezintă schiţe de mici dimensiuni, pe diverse suporturi de hârtie, schiţe rapide de portret sau compoziţii istorice (il. 10) şi petreceri câmpeneşti (il. 11), altele, studii pregătitoare sau variante pentru viitoare tablouri în ulei (il. 12), lucrări care pot fi consultate accesând catalogul on-line al Bibliotecii.

Din creaţia lui Nicolae Grigorescu (1838 – 1907) (il. 13) am adunat peste 345 desene, în creion şi cărbune, acuarele şi pasteluri. Schiţele deapănă întreg registrul de teme ale artistului: de la schiţele de portret ale oamenilor cu o situație socială și materială precară, adevărate imagini ale registrului psihologic (ex. chipurile de evrei), evocarea lumii rurale, a ţăranului, cu preocupările sale ancestrale (il. 14), pictorul realizând o adevărată monografie a satului românesc, la scenele de război (artist de campanie pe frontul Războiului de Independenţă) imortalizate în crochiuri și numeroase compoziții, schițate rapid, scene cu personaje încrâncenate în asalt, sau momente de repaus din spatele frontului (il. 15).

Cu peste 40 de desene, pasteluri şi acuarele, Ştefan Luchian (1868-1916), nu este reprezentat în colecţia Cabinetului de Stampe atât de bine cum ne-am fi dorit (il. 16). Majoritatea desenelor sunt portrete, artistul este vizibil impresionat de această temă, figurile sale fiind bine desenate, trăsăturile clare şi expresive, proporţionate, pline de naturaleţe. Ștefan Luchian a fost, în egală măsură, portretist, peisagist, autor de compoziții și naturi statice – îndeosebi flori. Sugestive pentru colecţia noastră sunt desenele sale în pastel şi acuarelă, precum Autoportret, Femeie cu pălărie roşie şi voaletă (il. 17), Scară cu flori (il. 18), Peisajul de la Brebu sau Uliţă din Moineşti (il. 19).

Colecţia de desene a lui Nicolae Tonitza (1886 – 1940) (il. 20) punctează cele mai importante etape de creaţie ale acestui artist, de la interpretările după maeştrii pe care i-a descoperit în 1910 la Paris, la desenele create în 1938 la ultimul atelier din Balcic (il. 21). Mobilizat, a participat la bătălia de la Turtucaia, unde a fost luat prizonier şi internat în lagărul de la Kardzhali (sau Kîrdjali), în Bulgaria (il. 22). În fondul serviciului se află câteva mărturii ale acestei perioade nefaste, diverse desene în peniţă şi o revistă ilustrată, în manuscris, (în patru numere numere) publicată în lagăr alături de Constantin Vlădescu şi ing. C. Bunescu (il. 23).

Un alt artist bine reprezentat în colecţia bibliotecii este Theodor Pallady (1871-1956) (il. 24). Este prezent cu peste 1.650 de desene, începând cu lucrări de tinereţe şi continuând cu seria de tipuri bucureştene datând din anii 1944-1950. Tematica lui Pallady este relativ restrânsă şi ea are ca principal subiect portretul, fie el al unor prieteni-colecţionari (il. 25), fie al unor prezenţe feminine din cotidianul artistului (il. 26). Peisajul şi natura statică sunt mai puţin reprezentate în fondul de desene ale artistului (il. 27).

Gheorghe Petraşcu (1872-1949) (il. 28), un alt mare reprezentant al vieţii artistice româneşti din secolul al XX-lea, ilustrează colecţia cu o serie de desene, dar şi gravuri şi plăci de gravuri, mare parte cumpărate de la familia artistului. Desenele sale păstrează tematica împrumutată din creaţia picturală, dar şi din încercările sale de gravură, începând cronologic cu cele din perioada studiilor din ţară şi străinătate, la Academia Julian (il. 29), şi continuând cu autoportrete, portrete ale unor membri ai familiei (il. 30), studii ale soţiei sale în special, în peisaj, pe malul mării (il. 31) sau în pădure, diverse studii de case şi peisaj (il. 32).

Cabinetul de Stampe deţine o colecţie importantă de desene ale lui Iosif Iser (1881 – 1958). Mergând pe acelaşi parcurs ca şi în cazul altor artişti români consacraţi, de a evidenţia cât mai bine şi mai complet creaţia, Biblioteca a strâns sistematic lucrări ale artistului, de la studiile academiste müncheneze în cărbune (il. 33), desenele reprezentând ţărănci sau fascinantele figuri orientale ale tătarilor şi turcilor din Dobrogea (il. 34), la personaje ca arlechini sau balerine (il. 35) sau peisaje din micile târguri ale României. O temă aparte în creaţia artistului o reprezintă caricatura, de asemenea prezentă în colecţie.

Marcel Iancu (1895-1984) (il. 36) cunoscut drept co-fondator al Dadaismului şi exponent important al Constructivismului, afiliat la mai multe grupări avangardiste este prezent în colecţia noastră cu o serie de desene, în jur de 40 de piese, în special, portrete, ce ne dezvăluie un artist care stăpânește într-un mod exemplar desenul şi înțelegerea psihologică a personalității portretizate. (il. 37).

Desenul satiric reprezentat în mare parte de caricaturi politice este o temă bine reprezentată în colecţia Cabinetului de Stampe. Ziarele şi revistele puternic angajate politic, menite să discrediteze adversarii politici, abundă de caricaturi plasând sugestiv un mesaj politic sau social unui electorat mai puţin instruit şi care trebuia cumva manipulat. Pe lângă caricatura angajată politic se regăsesc şi o serie de teme cu caracter monden, picanterii ce făceau deliciul societăţii.

La acestea au colaborat o serie de artişti cunoscuţi ai vremii precum, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Francisc Şirato, unii si-au dedicat aproape în exclusivitate întreaga activitate genului precum, Constantin Jiquidi (1865-1899) (il. 38), Ary Murnu (1881-1971) (il. 39), Nicolae Petrescu-Găină (1871-1931) (il. 40), Iosif Ross (1899-1976) (il. 41), Mihail Gion (1912-1993) (il. 42), B’Arg (1887-1969) (il. 43), ş.a.m.d.  

Producţia artistică puternic angajată propagandei politice şi cultului proletariatului din perioada anilor regimului comunist este mai puţin reprezentată în colecţiile noastre, iar cea contemporană este timid prezentă prin o serie de donaţii şi achiziţii de dată mai recentă.  

Biblioteca Academiei Române face reale eforturi de a întregi această importantă colecţie de desene, poate una dintre cele mai importante din ţară.