[language-switcher]
Sămănătorul a apărut la București, între 2 decembrie 1901 și până la 27 iunie 1910 fără întrerupere. A fost o revistă literară săptămânală, concepută de către George Coșbuc și Alexandru Vlăhuță care a jucat un rol important în viața literară a vremii și a constituit catalizatorul pentru înființarea curentului ideologic și literar care i-a purtat numele – Sămănătorismul. Acest curent, promovat de colaboratorii revistei și teoretizat de Nicolae Iorga, susținea, în special prin intermediul paginilor revistei, valorile naționale tradiționale și folclorice, necesitatea culturalizării țărănimii, etc.
Convorbiri literare este o revistă literară lunară care apare la Iași. În primul număr al revistei, Iacob Negruzzi preciza că: „Sub numele de Convorbiri Literare va apărea la două săptămâni o revistă în formatul stinsei România Literară”.
Neamul Românesc a fost o revistă bisăptămânală fondată de Nicolae Iorga la 10 mai 1906. Era ilustrată cu portrete ale țăranului român în ipostaze idealiste și populară printre învățații de la țară (pentru care era distribuită gratuit), promovând teorii antisemite și atrăgând asupra sa oprobriul autorităților și al presei urbane. Era prezentată ca ziar politic de orientare națională și de atitudine democratică.
Literatorul a fost o revistă literară, înființată de Alexandru Macedonski; a apărut la București, cu mari intermitențe, între 1880 și 1919. Inițial a teoretizat poezia socială, urmând tradițiile progresiste ale pașoptiștilor. Ulterior a militat în chip confuz și nediferențiat pentru simbolism, instrumentalism, sau neoromantism, precum și pentru parnasianism, adoptând astfel o atitudine eclectică. Printre colaboratorii mai de seamă, permanenți sau incidentali, ai revistei, se numărau și Vasile Alecsandri, Traian Demetrescu, Cincinat Pavelescu, Ștefan Petică, Alexandru T. Stamatiad, Tudor Vianu, Duiliu Zamfirescu.
Boabe de grâu a fost o revistă ilustrată apărută între anii 1930 – 1935 la București, sub conducerea lui Emanoil Bucuța; apărea o dată pe lună, conţinând ilustraţii, hărţi şi fotografii.
Făt Frumos a fost o revistă literară bilunară care a apărut la Bârlad, între 15 martie 1904 – 1 februarie 1906. Redactori a au fost George Tutoveanu și D. Nanu, și mai târziu Corneliu Moldovanu și Anastasie Mândru. De la 1 martie 1909 până la 1 aprilie 1909 a fost editată de Emil Gârleanu.
Ideea Europeană este titlul unei reviste de filosofie înființate de Constantin Rădulescu-Motru în anul 1919. Conform fondatorilor, „prin înființarea Fundației Culturale Ideea Europeană, prin activitatea acestei instituții de anvergură europeană, ce are ca scop lansarea și propagarea valorilor democrației, a dialogului multicultural, a valorilor culturii, literaturii române vii și integrarea lor în circuitul de valori europene și universale etc., a fost revitalizat un brand important în contextul culturii române.
Rampa a fost o revistă de teatru, muzică, artă și literatură, publicată la București, al cărei prim număr a apărut la 14 octombrie 1911, din inițiativa lui N. D. Cocea și Alexandru Davila, ca organ de informație, de critică și de îndrumare pentru artiști și pentru public, având ca model ziarul teatral Comoedia, care apărea în Franța. Revista și-a încetat apariția în anul 1948.
Bilete de papagal a fost un ziar scos în 2 februarie 1928 de Tudor Arghezi, deschis, în special, tuturor scriitorilor consacrați, dar și tinerelor talente. Ziarul era de foarte mici dimensiuni, fiind publicat în 4 pagini cu dimensiunile de 32×12 cm.
Viața Românească, cu un profil literar și științific, a apărut din martie 1906 până în
august 1916 și din septembrie 1920 până în septembrie 1940, inițial la Iași și apoi, din 1930, la București. La conducerea revistei s-au aflat Constantin Stere (pentru problemele politice), Paul Bujor și, mai târziu, dr. Ion Cantacuzino (pentru problemele științifice), Garabet Ibrăileanu (până în 1933), Mihai Ralea și George Călinescu (pentru literatură).
Gândirea a fost o revistă culturală de factură tradiționalistă din România interbelică apărută în 1921, la Cluj, fondată de Cezar Petrescu și D. I. Cucu. În jurul revistei s-a
format curentul ideologic al gândirismului, care i-a împrumutat numele.
Kalende a apărut la 10 noiembrie 1928, ca revistă lunară literară şi ştiinţifică, avându-i în comitetul de redacţie pe Tudor Şoimaru, Vladimir Streinu, Şerban Cioculescu şi Pompiliu Constantinescu; au apărut cinci numere (unul dublu, cel pe ianuarie-februarie 1929), însumând 158 de pagini.
Revista Fundațiilor Regale a fost o revistă lunară de literatură, artă și cultură generală, publicată în perioada 1934-1947 sub egida Fundației Regale Regele Carol al II-lea. Revista a exercitat o influență majoră asupra literaturii și culturii române, reușind să se situeze deasupra curentelor partizane și să beneficieze de colaborarea celor mai de seamă scriitori, critici, istorici literari și savanți ai vremii. Ea a promovat literatura de calitate și spiritul critic, fără angajări ideologice.
Gabriela Dumitrescu, Sef Serviciu Manuscrise-Carte rară
Cătălina Macovei, Sef Cabinetul de Stampe
