[language-switcher]
Colecția de microfilme a Bibliotecii Academie Române s-a constituit din nevoia de prezervare și arhivare a colecțiilor proprii de periodice și manuscrise, precum și pentru completarea eventualelor lipsuri. Deținem circa 500 de titluri stocate pe role de film, în format de 35 mm, valoroase pentru cercetătorii care studiază diverse subiecte, inclusiv istoria politică, istoria minorităților, dinamica economică și socială sau fenomenele culturale.
Colecția de microfilme a Bibliotecii Academie Române
Procedând la o clasificare a colecției de microfilme, aceasta este constituită din: colecții de cotidiene istorice românești, centrale sau locale, în limba română sau alfabet de tranziție. Urmează presa interbelică, între care un loc special îl ocupă revistele literare și artistice. O categorie distinctă o reprezintă ziarele evreiești, în limba română sau idiș, din perioada modernă și interbelică. Se adaugă și o colecție apreciabilă de manuscrise microfilmate, în general, aduse din biblioteci străine.
Colecția de periodice documentează istoria presei românești, în fapt, istoria românilor, procesul de modernizare a țării, eforturile de consolidare a independenței și unității statale, dezvoltarea economică și emanciparea culturală.
„Curierul Românesc”, cota MP 101, a fost primul ziar în limba română, publicat în Țara Românească, între anii 1829 – 1859, sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu. Cu subtitlul de „foaie administrativă, comercială și politică”, a fost precursorul „Monitorului Oficial”. Redactorii subliniau că acest „curier de obște” este scris „chiar în limba noastră”. Mai anunțau că gazeta se adresa „deopotrivă pentru toată treapta de oameni”, de la politicieni, literați, filosofi, negustori, plugari etc. Mai promiteau o culegere de știri folositoare și interesante din presa europeană.
Citește mai mult
Ca semn al viziunii sale democratice, ziarul a avut și un supliment, „Curier de ambe sexele”, cota MP 2, apărut între 1836 – 1847, Ediția I, iar între 1862 – 1864, Ediția a II-a.
„Albina Românească”, cota MP 1, „gazetă politico-literală”, a apărut la Iași, de două ori pe săptămână, între 1 iunie 1829 – 3 ianuarie 1835 și 3 ianuarie 1837 – 2 ianuarie 1850. Proprietar și redactor a fost Gheorghe Asachi. Între alte instituții folositoare ale statului, a fost invocată necesitatea existenței unui jurnal politic „în limba nației”, cu informații din domenii diverse: politică internațională, istorie, literatură, morală, economie, agricultură, cu rubrică de vânzări și cumpărari ori înștiințări particulare.
„Gazeta de Transilvania”, cu sediul redacției în Casa Mureșenilor, a apărut la Brașov, la 12 martie 1838, întemeiat de George Barițiu. Din 1 decembrie 1849, s-a numit „Gazeta Transilvaniei”. Are cota MP 194. Situându-se pe poziții democratice patriotice și iluministe, publicația a avut un rol important în lupta politică de emancipare a românilor din Transilvania.
Aceste periodice, publicate simbolic în toate regiunile locuite de români, au susținut lupta națiunii române în procesul revoluționar, de modernizare și consolidare statală.
Periodicele culturale interbelice reflectă integrarea culturii române în cultura europeană și valorile universale și totodată aspirația de definire a unei identități culturale naționale, ce pendula între tradiționalism și sincretism.
„Adevărul literar și artistic”, cota MP 312, apărut între anii 1920 – 1939, urmat de „Rampa. Teatru, Muzică, Literatură, Artă”, cota MP 314, între anii 1911 – 1913, după care, „Rampa Nouă Ilustrată”, cota MP 304, din perioada 1915 – 1938; 1946 – 1948, sunt publicațiile cele mai consultate de către cititorii care-și fac cercetările la Biblioteca Academiei Române.
Formatul de microfilm, ce implică reproducerea fotografică a materialelor originale pe o bandă de film, oferă mai multe avantaje pentru conservarea pe termen lung. Este foarte compact, permițând stocarea unei cantități mari de informații într-un spațiu fizic mic. În plus, microfilmul are o durată de viață mai lungă în comparație cu materialele tradiționale pe bază de hârtie, deoarece este mai puțin susceptibil la deteriorarea cauzată de factorii de mediu, cum ar fi lumina, umiditatea sau dăunătorii. Acest lucru face ca microfilmul să fie un mediu ideal pentru păstrarea documentelor fragile sau îmbătrânite.
Pentru a accesa conținutul din colecția de microfilme, se folosesc aparate specializate, ce permit cercetătorilor să citească microfilmul și să parcurgă colecția prin derularea filmului. Deținem trei aparate de vizualizare, dintre care un scanner modern, care oferă funcții avansate de utilizare, precum mărirea, îmbunătățirea imaginii și are capacitatea de a crea copii digitale, care să poată fi salvate, printate sau trimise pe email.