[language-switcher]
Biblioteca Academiei Române deține cel mai valoros și substanțial fond de documente cartografice din România. Istoria Cabinetului începe în anul 1867, când se constituie primul nucleu de hărți și atlase din donații ale membrilor Academiei Române și alte altor personalități de seamă din România. Urmează o etapă înfloritoare când, alături de materialele donate, colecția se îmbogățește cu documente cumpărate sau primite prin Legea Depozitului legal, ajungând în prezent la peste 16.000 de hărți, peste 550 de atlase, 250 hărți murale, hărți în relief și planigloburi şi aprox. 4.000 de planuri de moșii.
Primul donator consemnat în arhivele Academiei Române a fost August Treboniu Laurian care a donat în 1868 Atlante geograficu. Lui i-au urmat o serie de alte personalităţi, precum V. A. Urechia care a oferit Völker und Sprachen Karte von Österreich unde den Unter-Donau-Ländern (de H. Kiepert, 1867), Ion Ghica cu 30 de documente, printre care Harta administrativă a Principatului Moldovei (1833); D. A. Sturdza a contribuit la colecţie cu 25 de hărți, Dimitrie C. Sturdza-Scheianu a prezentat 137 documente (dintre care 11 hărţi manuscrise originale), P. Asachi a adus Harta Prințipatului Moldovei după înrătunzirea făcută la 1833, Comisiunea Europeană a Dunării a dat Atlasul Deltei (1872). D. Stănescu a oferit Charta silvică a României, iar G. Sion a contribuit cu harta rusească manuscrisă a Moldovei din 1828.
Citește mai mult
Urmează o perioadă de acumulare, când alături de materiale donate de persoane fizice și instituții, în colecția noastră ajung primele documente cumpărate. Printre acestea, amintim hărți semnate de Dimitrie Pappasoglu, Heinrich Kiepert, A. Doumont, G. Filipescu-Dubău, Edouard Taitbout de Marigny, Johann Baptist Homann, Abraham Ortelius, Friederich Wilhelm Putzger, Matthias Seuter, Adolf Stieler, etc. În perioada interbelică, la dezvoltarea colecției de hărţi au contribuit: August Gorjan, Nicolae Mihăilescu, G. Al. Zamphirolu, Ion Popa-Burcă, R. A. Borroczyn, D. Dimăncescu, şi alţii.
Creșterea numerică consistentă a impus organizarea unui departament separat pe modelul marilor biblioteci occidentale, primul custode fiind Octavian Lugoșianu; munca judicioasă a acestuia a fost continuată, timp de peste 30 de ani, de Ioan C. Băcilă.
Din anul 1961, permanenta completare și organizare a Cabinetului de Hărți s-a făcut într-un spațiu adecvat, totul fiind structurat în patru fonduri: mape cu foi volante (A-D), atlase (I-V), în rasteluri – hărți murale, globuri, tablouri și hărți în relief, fondul de planuri de moșii (păstrate în cutii cilindrice) toate cuprinse în catalogul alfabetic și geografic. În prezent, colecţia cuprinde 16.606 hărţi, 552 atlase, 250 hărţi murale, hărţi în relief şi planigloburi și 3.786 planuri de moşii.
