Descriere

Cele două monede aparțin unei perioade ce se încadrează între ultimul sfert al secolului al V-lea a.Cr. și mijlocul sec. al IV-lea a.Cr., respectiv de la regii persani Xerxes II sau Artaxerxes II în primul caz (anii 425-375 a.Cr.) la Artaxerxes II sau Artaxerxes III în al doilea caz (finalul secolului al V-lea; 350 a.Cr.).

Monedele au pe avers reprezentarea clasică a daricilor, adică regele persan spre dreapta, în poziție îngenuncheată, ținând o lance și un arc, iar pe revers un contur rectangular incus, poate sigiliul regal după unele interpretări, greutatea lor fiind de 8,33 respectiv 8,42 g.

Monedele persane de aur reprezentau în prima jumătate a secolului al IV-lea a.Cr. valuta forte a epocii în întreaga Mediterană Orientală și mai cu seamă în spațiul grecesc, în care regatul ahemenid a oferit generoase susțineri financiare grupărilor politice filopersane din cele mai importante cetăți grecești până în preziua campaniilor orientale ale lui Filip II, respectiv Alexandru cel Mare.

Achiziționarea de către Biblioteca Academiei Române de la colecționarul A.H. Papazian

Curând după descoperirea lor la Atena, în anul 1929, majoritatea pieselor s-au dispersat, intrând în circuitul comerțului de antichități, de unde cei doi darici au ajuns în posesia lui A.H. Papazian, un faimos anticar român al vremii. Acesta din urmă le-a vândut Bibliotecii Academiei Române în anul următor. Registrul inventar al Cabinetului Numismatic menționează, în ziua de 11 decembrie a anului 1930, achiziționarea, de la dl. A. Papazian, a celor două monede aparținând tezaurului descoperit la Atena cu un an mai înainte, înregistrarea fiind făcută de Constantin Moisil, conservatorul de atunci al colecțiilor numismatice ale Academiei Române. Pentru a avea un element de raportare a valorii științifice a achiziției, trebuie spus că pe teritoriul României a fost descoperit doar un singur tezaur de monede persane de aur, în anul 2004, foarte probabil în proximitatea cetății grecești de la Argamum (Jurilovca, jud. Tulcea), alcătuit din 24 de monede, dintre care doar una a fost recuperată, celelalte fiind pierdute în comerțul internațional de antichități.

Patrimoniul numismatic al Bibliotecii Academiei Române

Importanța științifică, valoarea patrimonială și diversitatea monedelor păstrate în Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române sunt realități de notorietate în mediul academic, în cel al cercetătorilor istoriei naționale și universale, ca și în acela al amatorilor pasionați de frumos și de istoria atât de specifică a monedelor și medaliilor. Cele circa 10.000 monede de aur pe care le administrează Cabinetul Numismatic jalonează un interval de timp care acoperă un segment cronologic cuprinzător și un spațiu geografic uriaș, de la cele mai vechi monede ale Antichității orientale (sec. VI a.Cr., monede ale regatului Lydiei), trecând prin cele aparținând cetăților Greciei epocii clasice, perioadei elenistice, romane, bizantine, medievale și până la monedele de aur interbelice. Ele constituie un real tezaur de informație istorică, dar și una dintre marile colecții de profil ale lumii.

Mai puțin cunoscută, dar de fiecare dată spectaculoasă și încărcată de un parfum irezistibil, este activitatea celor care, prin preocupările lor, au făcut posibilă constituirea acestei neprețuite colecții de-a lungul a aproape un secol și jumătate. Aducerea în atenția publicului a acestor fapte este o datorie mereu prezentă față de memoria înaintașilor, dar și punerea în lumina cuvenită a unui model cultural de mare succes de la care astăzi ar trebui cu toții să ne inspirăm.

Cercet. dr. Emanuel Petac

Șeful Cabinetului de Numismatică al Academiei Române

Președintele Societății Numismatice Române