[language-switcher]
Prin integrarea Bibliotecii de Stat (30 aprilie 1901), cărţile intrate în Fondul de imprimate al Academiei Române contribuiau la orientarea energiilor tinerei generaţii de intelectuali în direcţia constituirii unităţii naţiunii române. Regulamentul de funcţionare a Bibliotecii Academiei (30 martie 1884) a pus bazele unor servicii profesionale în noua instituţie de cultură naţională, parte componentă din Academia Română, document normativ în scopul catalogării şi indexării cărţilor (foto 1, 2, 3).
Printre donatorii prezenţi la şedinţele Academiei s-au regăsit scriitori transilvăneni, ierarhi bibliofili, profesori universitari, medici, ofiţeri, ingineri, din rândul lor remarcându-se: Dionisie Romano, episcopul Buzăului, August Treboniu-Laurian, George Bariţiu, Alexandru Odobescu, medicii Carol Davila şi, ulterior, Nicolae Kretzulescu, Melchisedec Ştefănescu, episcopul Romanului, Ion Ghica, C.A. Rosetti, Iosif Naniescu, mitropolitul Moldovei, ofiţerul George Adrian ş.a. (foto 4, 5, 6).
Alături de contribuţiile notabile ale membrilor Academiei Române (Ion Heliade Rădulescu, August Treboniu-Laurian, Alexandru Odobescu, Vasile Alexandrescu-Urechia, Ion Ghica, Titu Maiorescu ş.a.), rolul catalizator l-a avut Ioan Bianu, revenit la conducerea Bibliotecii Academiei din stagiile de documentare (Anglia, Italia, Franţa, Germania) (foto 7, 8, 9).
Cu noile achiziţii şi donaţii realizate în primul deceniu al secolului al XX-lea, Colecţia de Carte românească şi străină ajunsese la aproximativ 100.000 de titluri. După procesul de catalogare şi indexare, cărţile intrate în patrimoniul Bibliotecii Academiei erau depozitate în spaţii special amenajate pe formate. Între bibliotecarii şi istoricii tineri care l-au sprijinit pe Ion Bianu în munca de catalogare şi clasificare s-au regăsit Nerva Hodoş, Ilarie Chendi, Şt. Pop, Al. Sadi-Ionescu, Vasile Pârvan, Alexandru Lapedatu (foto 10, 11, 12).
Între anii 1906-1916, donaţiile din partea unor personalităţi marcante s-au realizat din bibiotecile moştenite de la antecesori (Lascăr Catargiu) ori din bibliotecile şi colecţiile personale (Sextil Puşcariu, Vasile Conta ş.a.) (foto 17, 18).
Citește mai mult
Colecţiile Bibliotecii au sporit prin implicarea oamenilor politici (D. A. Sturdza), a reprezentanţilor misiunilor diplomatice ale României în Anglia (Nicolae Mişu), în Turcia, în Franţa (Alexandru Lahovary în anii Primului Război Mondial), dar şi prin contribuţiile unor oameni de ştiinţă din alte state ale lumii (lingvişti, antropologi, jurişti, diplomaţi, istorici, ataşaţi militari, cardinali ş.a.). Acordurile bilaterale au favorizat dezvoltarea continuă a Colecţiei de Carte şi prin intermediul schimbului internaţional. Astfel, în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române au intrat cărţi trimise de Biblioteca Congresului SUA, din partea unor ministere ale statelor europene (Franţa, Austria, Rusia ş.a.) ori din partea instituţiilor de profil din alte ţări (Germania, Suedia, Italia, Spania, Bulgaria ş.a.). Biblioteca Academiei fiind înzestrată cu fişiere pentru dispunerea ordonată a fişelor de catalog, întrebuinţate atât de bibliotecarii din serviciile instituţiei în munca lor, cât şi de studenţii şi tinerii cercetători (foto 19, 20).
Încheierea Primului Război Mondial a creat premisele unui nou curs în dezvoltarea Bibliotecii Academiei, care şi-a continuat misiunea de primă însemnătate în cultura şi societatea românească, organizându-şi colecţiile după norme de catalogare şi clasificare adecvate. Întrucât Ion Bianu nu putea acoperi toate activităţile Bibliotecii, fiind la o vârstă venerabilă, în perioada interbelică şi-a asociat câţiva tineri bibliografi: Traian Popovici la sectorul catalogării cărţilor, Ioan Lupu – care a coordonat clasificarea cărţilor – şi George Baiculescu. În 1936 Generalul Radu R. Rosetti a dat dispoziţia de a se începe un nou catalog alfabetic, foarte necesar cititorilor. În deceniile postbelice s-a renunţat la clasificarea provizorie din anii războiului, eforturile fiind îndreptate în scopul recuperării restanţelor. În serviciul de Catalogare. Clasificare Carte s-a trecut la indexarea cărţilor conform noilor cerinţe de clasificare zecimală universală. Indicii vechi au fost înlocuiţi cu alţii corespunzători noii clasificări. S-a recurs la întocmirea unui nou catalog sistematic de serviciu şi, implicit, la un fişier alfabetic pentru indicii noi adoptaţi.
Catalogarea, indexarea şi clasificarea cărţilor au continuat şi după 1990 pe un trend ascendent, explicabil prin explozia de carte din spaţiul românesc. Răspunzând cerinţelor de digitalizare, bibliografii Serviciului Catalogare. Clasificare Carte s-au adaptat noilor criterii de clasificare zecimală universală (C.Z.U), prelucrând cărţile în sistemul integrat de bibliotecă ALEPH 500 (foto 21, 22, 23, 24).
