[language-switcher]
Organizator: Biblioteca Academiei Române
luni – vineri, 09:00 – 14:00
Calea Victoriei nr.125
Biblioteca Academiei Române are plăcerea de a vă invita la Expoziţia permanentă deschisă la sediul său din Calea Victoriei nr.125.
Expoziţia poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9 – 14. Pentru grupuri se pot programa tururi ghidate la adresa de e-mail comunicare_media@biblacad.ro.
Inaugurată cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la fondarea Academiei Române, aceasta pune în evidenţă cele mai importante momente din istoria Bibliotecii Academiei Române şi impresionantul său patrimoniu.
Fondată în 1867, Biblioteca a avut încă de la început misiunea de a strânge, de a organiza și pune în valoare colecțiile naționale specifice precum și de a elabora și edita Bibliografia Națională retrospectivă pentru toate tipurile de documente.
Alcătuit din bogate și diverse colecţii de carte, periodice, fonduri de manuscrise şi arhivă, materiale cartografice, piese rare de numismatică, lucrări de artă şi obiecte muzeale, tezaurul acumulat de Biblioteca Academiei Române o clasează în rândul puţinelor biblioteci enciclopedice europene, asigurându-i, în același timp, un statut patrimonial național.
S-a apreciat că acest tezaur național – unicat în țară – trebuie adus la cunoștința publicului românesc și sub forma unei expoziții permanente.
Din tot acest fond bogat şi divers specialiștii Bibliotecii au selectat și expus piese reprezentative pentru fiecare colecție în parte.
Serviciul de Manuscrise – carte rară prezintă în vitrine câteva din operele importante pe care le deţine, dintre care amintim doar: manuscrise medievale şi prime tipărituri româneşti din secolele al XIV-lea – al XVII-lea, ilustraţii cu miniaturi bizantine din Canonul de penitenţă din sec. al XI-lea, arborele genealogic al familiei Haşdeu, acte de la dubla alegere a lui Al. I. Cuza în Ţara Românească şi Moldova, corespondenţa lui Ion Creangă, dar şi pagini din caietele eminesciene.
Serviciul Periodice şi foi volante expune un număr semnificativ de periodice româneşti, precum: primul Monitor Oficial din 1832, primele ziare apărute în 1829, Curierul românesc din Bucureşti şi, respectiv Albina românească la Iaşi, presă de război şi interbelică, presă de avangardă, dar şi afişe de teatru din secolul al XIX-lea – precum Afișul spectacolului „Chirița în Iași” – [Teatrul Național București], 18 noiembrie 1886, alături de publicaţii pe mătase precum foaia Sindicatului Ziariştilor.
Spectaculoase hărţi ale lui Abraham Ortelius, hărţi referitoare la Ţările Române, dar şi o hartă imaginară a Bucureştiului la 1328 au fost aduse de cabinetul de Hărţi şi alăturate unui glob celest de la 1860. Globul pământesc din preajma Primului Război Mondial, pe a cărui suprafaţă aproape toate statele au nume şi chiar graniţe diferite faţă de momentul actual, este şi el un punct de atracţie al expoziţiei.
Cabinetul de Muzică este prezent prin manuscrise muzicale de Gioachino Rossini, Wolfgang Amadeus Mozart şi George Enescu. Aparate vetuste, dar cu parfum de epocă, precum patefonul, gramofonul, pickupul pe lămpi, magnetofonul Tesla şi discuri de vinil, benzi magnetice, casete audio şi video sunt, de asemenea, aduse în atenţia publicului.
Cabinetul de Stampe închide parcursul expoziţional cu un plus de culoare. Fotografii ce ilustrează viaţa bucureşteană din a doua parte a secolului al XIX-lea, portrete fotografice inedite ale familiei regale, dar şi lucrări excepţionale de grafică românească şi străină, semnate de artişti faimoşi, întregesc experienţa vizuală a vizitei la Biblioteca Academiei Române.
O categorie aparte de exponate vizează viața internă a Bibliotecii Academiei, un interes special fiind acordat istoriei câtorva departamente, care, de-a lungul timpului, au fost desfiinţate. Tipografia şi Serviciul fotografic, dispărute după 1990, odată cu accelerarea evoluţiei tehnice, sunt prezente în expoziţie prin multe piese şi aparate de epocă: aparate fotografice cu burduf, prese de tipar interbelice, boxe pentru radioul instituţiei din 1950, aparate de multiplicare documente scrise din anii ’60, maşini de scris şi lămpi de birou. Vizitatorii pot vedea şi un portret-robot al unei imaginare bibliotecare din anii 1950-1970 creionat din obiecte de birotică: rigle, tocuri şi peniţe, ştampile, hârtie indigo, călimări, scrumieră, prespapiere, alături de poşetă şi colier de perle, pudrieră şi batic din voal de nylon.
Din același fond documentar fac parte fotografiile de grup ale angajaţilor Bibliotecii din diverse generaţii, precum şi imagini din modernul sediu al Bibliotecii construit în 1937 de arhitectul Duiliu Marcu.
